Jockey Clubul din București devine la scurt timp de la înființare asociația cea mai selectă din capitală, cu atât mai mult cu cât îi revenea rolul de organizator al curselor de galop de la Hipodromul Băneasa.

Cursele de galop reprezentau tot atâtea prilejuri de întâlnire ale elitei bucureștene, devenind pentru societate unul dintre cele mai îndrăgite spectacole sportive, concurând – cu peste 20.000 de spectatori – fotbalul, în special în zilele de duminică și, mai ales, cand avea loc Derby-ul Român anual și se decernau Premiul Jockey Club – pentru caii de trei ani -, Premiul Regal – pentru caii de toate vârstele -, premiul Dianei – pentru iepe de 3 ani.

Pe la începuturi, lumea bună venea la hipodrom cu trăsura, iar după introducerea tramvaiului electric, bucureştenii veneau la Hipodrom cu tramvaiul nr. 3 care aici își avea capătul.

Marea atracție o constituia și sistemul de pariuri. Pariau pasionați din toate categoriile sociale. Printre cei care frecventau cursele și pariau, Alexandru Paleologu îl citează pe fostul Rege George al II-lea al Greciei, în exil la București, care stătea la rând la casele de pariuri de la Hipodrom. Mai mult, ne povestește și cum era îmbrăcat: în costum la două rânduri „casha gris”, cu pălărie cu boruri tivite şi, bineînţeles, cu monoclu.

Comisarii de sosire erau aleși, deopotrivă, tot din lumea bună, după cum au fost prințul Dimitrie Ghika, zis Poulet, sau Grigore Duca.

La cursele mari, cum era Derby-ul sau Premiul Jockey Clubului, când venea regele, însoțit de membri ai Familiei Regale, membrii Clubului soseau îmbrăcați cu redingotă și joben, iar membrii corpului diplomatic în frac cu broderii și bicorn cu pene albe de struț, după cea mai respectabilă modă englezească.

  Alexandru Marghiloman, vicepreședinte Jockey Club, Regele Carol I, Principii Ferdinand si Maria la Hipodrom

Pentru unii iubitori ai sporturilor hipice, viața pe hipodrom era o rațiune de a trăi. Generalul Gheorghe Moruzi a cerut prin testament să fie incinerat, iar cenușa să-i fie răspândită în fața potoului. Dorința i-a fost îndeplinită de Barbu Catargi, vicepreședinte la Jockey Club în acei ani.

“Marele sportsman” al secolului al XIX-lea şi “întâiul posesor de grajd”, Constantin Blaremberg, ai cărui cai câştigau cele mai importante curse, vinde într-o zi mânzul MARS unui tânăr avocat venit de la Paris. Acesta era nimeni altul decât Alexandru Marghiloman, cel care va deveni cel mai important crescător de pur sânge englez din ţară şi unul dintre cei mai longevivi vicepreşedinţi ai Jockey Club şi prim ministru al României în anul 1918. La herghelia sa, Albastros, s-a născut faimosul armăsar ZORI DE ZI, neînvins pe hipodrom şi cu descendenţi care au câştigat derby-uri an de an. Prin armăsarul MARS, putem spune aşadar, că istoria marilor crescători de cai a primit, poate, cea mai importantă ştafetă.

______________________________

Vă recomdăm să continuaţi lectura cu pagina Jockey celebri care au făcut performanţă pe Hipodromul de la Băneasa şi apoi în Europa.