Jockey Club Român a construit la București, în anul 1906, Hipodromul de la Băneasa, după planurile arh. Ion. D. Berindei. Sursa de inspiraţie ce a servit hipodromului bucureştean a fost faimosul Long Champ de la Paris.

Hipodromul de la Băneasa, fațada tribunei, placată parțial cu marmură

Hipodromul de la Băneasa ocupa o suprafață iniţială de aproximativ 52 de hectare și se afla în zona complexului expozițional de la Piața Presei Libere, unde erau amplasate tribuna, pistele, clădirile și spațiile necesare pentru buna desfășurare a activității. Tribuna era placată parțial cu marmură, construită pe cinci niveluri și acoperită cu o terasă.

Vechea tribună a Hipodromului (înainte de 1906)

Încă de la intrarea în incinta hipodromului, vizitatorii puteau observa amploarea întregului edificiu: hipodromul era împrejmuit cu boxe pentru cai pe toată lungimea sa circulară, pereţii exteriori ai hipodromului fiind pereţii exteriori ai grajdurilor.

La primul nivel, în dreapta, se afla loja regală, a corpului diplomatic şi a Jockey Clubului, la mijloc se afla tribuna proprietarilor de cai, iar în stânga cea a antrenorilor. Din holul cu vitralii se deschideau birourile Jockey Club și sala jockeilor. Terenul de alergări cuprindea două piste concentrice de 2000 m, respectiv 2200 metri, legate între ele cu bretele.

O dată ce hipodromul a fost construit, activitatea hipică s-a intensificat, ajungându-se la două zile pe săptămână pentru alergările de galop și două zile pentru alergările de trap.

La tribună, situată pe o latură a pistei, în dreptul liniei de sosire, cea mai mare atracţie o avea paddock-ul, unde erau plimbaţi caii care luau startul în cursa respectivă, pentru a fi studiaţi de spectatori. În interiorul paddock-ului aveau acces numai jockeii, antrenorii, membrii Jockey Clubului şi proprietarii cailor. Paddock-ul, de vreo 50 de m lungime, era înconjurat de arbori mari ce ofereau o umbră protectoare. Spectatorii care nu părăsiseră tribuna ce avea înălţimea unui bloc de cinci etaje, aşteptau ieşirea cailor pe pistă unde în kanter (galop mic) prin faţa tribunelor se îndreptau spre start, arătându-şi aptitudinile şi stilul.

Jockey Club Român, fiind proprietar al hipodromului și organizator al curselor de galop, prin „Legea pentru autorizarea alergărilor de cai și a pariurilor” din 2 iulie 1930, era recunoscut, așadar, din punct de vedere tehnic, drept instanța conducătoare a alergărilor de galop din România.

De altfel, Jockey Club Român a avut o permanentă preocupare pentru extinderea şi îmbunătăţirea tuturor facilităţilor hipodromului, până la momentul naţionalizătii. Astfel, în anul 1915, spaţiul hipodromului a fost extins cu încă 10 hectare, ajungându-se  la 62 de hectare în total, cu 141 de boxe şi încă 20 pe Strada Micşunele. Preocuparea pentru evoluţia şi îmbunătăţirea rasei a fost o misiune constantă pentru Jockey Club, pe hipodrom existând şi o staţiune de montă cu toate facilităţile necesare proprietarilor de cai.

Cele mai renumite curse dotate cu premii erau cele de galop, în special în zilele de duminică și atunci cand se ținea Derby-ul Român – cea mai importantă cursă a anului.

Cursele de galop de la Hipodrom s-au desfășurat cu regularitate din anul 1906 pana la naționalizarea sa în anul 1948 și în continuare până în anul 1961 când a fost demolat în timpul regimului comunist; Pe Hipodrom s-au organizat curse cu o singură întrerupere, în anii 1917-1918 din pricina Războiului, o mare performanţă pentru acele timpuri.

Când a fost demolat hipodromul erau în evidenţă aproximativ 1000 de cai din rasa pur sânge englez. Aceştia au rămas brusc fără o raţiune de a trăi: performanţa în alergările de galop de la hipodrom. De la acea dată, un număr foarte mare de cai a fost transferat în agricultură, pentru muncă la câmp şi tracţiune, activităţi cumplite pentru caii de sport pregătiţi pentru măiestrie, eleganţă şi performanţă la competiţii naţionale şi internaţionale.

_____________________________

Vă recomandăm să continuaţi lectura cu Viaţa pe hipodrom.

De asemenea, puteți citi istoria Stud Book-ului român, registrul genealogic al tuturor cailor de pur sânge englez din România, întocmit de Jockey Club Român.

Pentru mai multe imagini cu Hipodromul de la Băneasa, puteţi consulta Galeria foto.