În Episodul 4 al seriei de interviuri-document „Jockey Club Român. 150 de ani. Tradiția continuă”, domnul Iulian-Ovidiu Dina, arhitect de profesie și membru al Comitetului Alergărilor Jockey Club, ne poartă într-o călătorie prin istoria și stilul Jockey Club.

Ateneul Român, simbol cultural al capitalei, a fost construit pe fundația unui manej pentru cai, ne dezvăluie dl Dina în interviu.

De la rafinamentul meselor, care erau un adevărat ritual social, la povestea inedită a Ateneului Român, acest interviu vorbește despre un univers în care istoria și eleganța se împletesc armonios.

N-am uitat că anul ăsta voi împliniți 150 de ani. Vreau să-mi spui de ce ai ținut să mă aștepți la această masă.

“Pe de o parte am vrut să te invit și să facem un amplas astfel încât să gustăm puțin din memoria obiceiurilor de altădată ale acestui Club. Obiceiuri pe care noi încercăm să le păstrăm și să le aducem tot timpul în actualitate. Și unul din aceste obiceiuri era ritualul mesei la Club. Pentru majoritatea membrilor era un ritual, era un ritual extrem de plăcut atât dimineața la prânz sau la diverse cine, unele mai puțin sofisticate, altele destul de sofisticate.”

Extrem de plăcut ochiului, mai ales Ovidiu, felul în care sunt dispuse bucatele pe o masă, felul în care sunt aranjate tacâmurile și toate celelalte obiecte care ne îmbogățesc, pot să spun, pentru că ne bucurăm când privim un astfel de mezamplas. Deci toate lucrurile astea aveau un rol și un rost. Povestește-mi despre felul în care decurgeau lucrurile. Știu că exista și un restaurant la Jockey Club Român și cam ce se întâmpla acolo.

“La Jockey Club Român în perioada interbelică, dacă e să vorbim așa despre Jockey Club – Jockey Club are două etape: o etapă antebelică în care exista sediul Jockey Club vizavi de Palatul Regal, iar după modificările și dispariția clădirii, Jockey Club se mută în această clădire în care astăzi ne aflăm, de pe strada Episcopiei numărul 9. Poate ca o coincidență sau nu, ne aflăm în proximitatea Ateneului, care inițial a fost un manej pentru cai sau s-a dorit un manej la începutul domniei lui Carol I, iar ulterior Ateneul se construiește de fapt pe fundațiile acestei părți de clădire a manejului.”

Ce interesantă devenire, Ovidiu. Am citit o carte despre venirea regelui Carol I în România și era descris momentul în care a ajuns aici chiar în locul ăsta și una din observațiile pe care le a avut Carol I a fost că evident nu era pavat și erau porci care râmau în groapa de acolo.

“Puțin după jumătatea secolului 19, din păcate, noi eram în în plină dezvoltare, iar Jockey Club este una din primele instituții care arată legătura noastră și dorința noastră națională de a ne alinia și de a fi în rândul celorlalte țări care deja aveau astfel de obiceiuri. Întâmplarea face ca Jockey Club Român să fie al treilea Jockey Club înființat în lume, după Jockey Clubul din Franța și Marea Britanie. Sărbătorim o frumoasă vârstă, de 150 de ani.”

Nu doar că s-a născut Jockey Club Român, dar și România a început să arate altfel, să se modernizeze. Nu întâmplător am dat exemplul cu venirea regelui, prima zi, primul moment, impactul pe care l-a avut locul ăsta asupra lui.

Urmăriți campania: https://jockeyclub.ro/articole/seria-de-interviuri-document-jockey-club-roman-150-de-ani-traditia-continua