Istoria Jockey Club Român este strâns legată de evoluția sporturilor hipice românești, încă de timpuriu. Desfășurarea curselor de cai are o tradiție foarte veche în țara noastră, dupa cum vom vedea în rândurile ce urmează.

La mijlocul secolului al XIX activitățile hipice erau preocupări firești ale societății, astfel că Prințul D. Suțu publică în anul 1847 o carte intitulată Despre hipodromie sau alergări de cai și despre folosurile însemnătoare ce ele ne aduc la îmbunătățirea soiului cailor în Moldova. Din această carte aflăm că în anul 1841 Prea Înaltul Domn (este vorba despre Domnitorul Mihalache Sturza) încuviințează statornicirea de hipodromii la Iași, Fălticeni și Galați, precum și premii pentru caii care se vor deosebi în alergări, acestea în vederea îmbunătățirii soiurilor vitelor.

Primele curse de cai, pentru care s-au păstrat date, au avut loc la Iași în anul 1851, iar în anul 1857 au fost organizate de către Prinţul Suţu. Principalii proprietari de cai erau atunci Panaiot Moruzi, Alexandru Mavrocordat, Ioan Cantacuzino, Emanuel Arghiropol și Neculae Coste. Primul derby s-a alergat în anul 1875 şi a fost câştigat de GIZELDA, iapa murgă aparţinând lui Alex. Balş. La Bucureşti, primele curse de alergări s-au desfășurat în anul 1870, în zona în care se află acum Cercul Militar Național, și au fost organizate de generalul Ioan Emanoil Florescu, viitor prim ministru și vicepreședinte al Jockey Club Român. La concurs au asistat cca. 2000 de persoane, un record pentru acele vremuri, în frunte cu Principele Carol. Pentru posteritate, cităm numele câștigătorului acestor prime curse desfășurate la București: sergentul Petre Marin din Roșiori.

Ca urmare a acestei activități, în 1875 s-a înființat la București, „Societatea de încurajare pentru îmbunătățirea rasei cailor în România – Jockey Club”, exprimând astfel obiectivul său principal.

Jockey Club Român a fost înființat la scurt timp după celebrele Jockey Cluburi occidentale; în anul 1750 în Anglia se înființează primul Jockey Club, iar cursele de la Newmarket au loc un an mai târziu. După  modelul englez a fond fondata în anul 1834 La Société d’encouragement pour l’amélioration des races des chevaux en France și în anul urmator s-a înființat Jockey Clubul francez. În anul 1856 s-a inaugurat hipodromul parizian de la Longchamp, care a servit drept model hipodromului construit de Jockey Club Român la Băneasa în anul 1906, după planurile arhitectului I. Berindei.

Peste tot în lume, Jockey Cluburile au fost înfiinţate pentru încurajarea şi sprijinirea curselor de galop unde îşi dau concursul cei mai rapizi cai pur sânge englez, un scop pe care l-a îndeplinit cu mult devotament şi Jockey Club Român.

La Jockey Club s-a format un mediu prielnic la care au aderat, în calitate de membri, vârfuri ale societății românești, reprezentând şi astăzi adevărate modele de urmat pentru generațiile actuale. Interesul deosebit manifestat de elita societății românești pentru cal se explica atunci prin admirația față de acest animal nobil şi, astfel, s-a produs o sincronicitate cu preocupările aristocrației occidentale. 

*** 

De la întemeierea sa, Jockey Club Român l-a avut ca președinte de onoare pe domnitorul Carol I, devenit rege în anul 1881. Conform Statutului elaborat în secolul XIX, regii României sunt președinți de onoare ai Jockey Club Român. O dată cu urcarea sa pe tron, Regele Mihai I a devenit președinte de onoare pentru Jockey Club, demnitate de mare însemnătate pentru Club, valabilă și în prezent. 

Medalia jubiliară marcând 50 de ani de la înființare – 8 ianuarie 1925 

Conducerea efectivă la Jockey Club Român revine celor doi vicepreședinți aleși prin vot, o dată la patru ani, de către membrii clubului la Adunările Generale. Cele mai longevive prezențe la vicepreședenție au fost cele ale lui Alexandru Marghiloman, între anii 1903 și 1925, și ale lui Constantin Argetoianu și Barbu Catargi, între anii 1926 și 1946. 

Din lista membrilor fondatori rezultă că acest club a fost întemeiat de reprezentanți ai boierimii moldoveneşti și muntenești, fruntași ai vieții politice a vremii, personalități marcante precum Mihail Kogălniceanu, Ion C. Brătianu, Gheorghe Grigore Cantacuzino, Constantin Grădișteanu, Petru Mavrogheni, Alexandru Știrbey. Lista completă a celor 95 de membri fondatori poate fi consultată aici.

Primirea în rândurile membrilor Jockey Club a rămas aceeaşi. Conform statutului, solicitantul trebuie să aibă doi nași care îl prezintă membrilor Clubului, cu ceva timp înaintea Adunării Generale, singura în măsură să decidă acceptarea. În Adunarea Generală procedura era și este și astăzi, dupa modelul englezesc, următoarea: șase voturi pozitive sunt anulate de un vot negativ.

Printre membrii de onoare ai Clubului, au fost membrii Casei Regale a României, dar şi străini precum Regele George al Greciei, Regele Alfons al XIII al Spaniei, principele Paul al Iugoslaviei, principele Wilhelm al Suediei etc.

________________________________

Vă recomandăm să continuaţi lectura cu Înfiinţarea Hipodromului de la Băneasa, a cărui istorie este strâns legată de cea a Jockey Clubului Român, desemnând obiectul său principal de activitate, în calitate de proprietar şi organizator al curselor de pe Hipodrom.